Acţiunea se petrece în secolul al XV-lea. Personajul principal este Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş. Perioada domniei lui Vlad Dracul este şi perioada formării viitorului cavaler Vlad al III-lea Ţepeş, dar şi începutul ascensiunii politice a lui Iancu de Hunedoara.

Sigismund de Luxemburg, împăratul Sfântului imperiu a murit de curând, dar înainte de moartea sa l-a sprijinit pe Vlad Dracul să urce pe tronul Ţării Româneşti. Occidentul creştin este încă scindat între Roma-Vatican şi cardinalii dizidenţi reuniţi la Basel. Trebuie ales un nou împărat.

Bisericile creştine, cea a Răsăritului şi cea a Apusului, încep un ultim, complicat şi disperat efort de unificare a lor, concretizat în Conciliul ecumenic de la Ferrara (1438) la care vor participa, din partea Bisericii Ortodoxe, Patriarhul Iosif al Constantinopolului, Împăratul Ioan al VIII-lea Paleolog şi marii mitropoliţi ortodocşi, greci, cel moldovean şi cel rus. Acţiunea de unificare a Bisericilor Creştine este dublată de acţiunile politice prin care urmează să fie înscăunat un nou Împărat al Sfântului Imperiu!

Lipsit de protecţia împăratului creştin, Vlad Dracul – mare Baron al supra-Ordinului Dragonului – este nevoit să se închine Sultanului Murad al II-lea, fapt care ridică împotriva lui puternica tabără a adversarilor lui politici, tabăra Dăneştilor. Lupta pentru putere este cumplită, adversarii politici trebuie anihilaţi, concomitent cu câştigarea încrederii marilor boieri ai ţării. Gărzile negre ale domnului Vlad, mercenari valoni, distrug opoziţia politică şi îi consolidează poziţia. În acelaşi timp domnul Vlad face eforturi mari de atragere de partea sa a Bisericii Ţării Româneşti, avându-l aproape pe arhiepiscopul Nicodim al Tismanei.

În permanenţă, alături de el, aproape necondiţionat, se află logofătul său de taină, Dragomir, personaj carismatic, dar care renunţă la orice fel de scrupule atunci când acestea nu sunt necesare! Acest adevărat şef al spionajului lui Vlad Dracul, are legături atât în lumea creştină, dar şi în cea islamică şi este un jucător din umbră care rezolvă toate treburile încurcate, politic şi militar.

Tratatul de vasalitate faţă de Imperiul Otoman îl obligă pe Vlad Dracul să sprijine o campanie militară a turcilor în Transilvania, participare pe care o acceptă, deoarece Transilvania nu mai recunoştea posesiunile Basarabilor din ducatele Amlaşului şi Făgăraşului, aceasta întâmplându-se pe fondul unui sălbatic război civil (Răscoala de la Bobâlna) , care nu a fost o răscoală, în niciun caz, nici ca armament utilizat şi nici ca trupe utilizate.

Singurul om capabil, politic şi militar, din Transilvania acelui moment, era cavalerul Ioan de Hunedoara, vice-ban de Severin şi comite de Comiat, care se afla la ora aceea exact în calea invaziei turceşti…

Vlad Dracul reuşeşte să-şi consolideze tronul, din multe puncte de vedere şi se pregăteşte pentru viitorul care se anunţa a fi tulbure, chiar sumbru.

Este un roman despre Putere. Nu are personaje pozitive sau negative, ci doar personaje care au şi care nu au Puterea! În lupta feroce pentru putere, cei care nu sunt capabili sunt eliminaţi!