Despre HORIA MUNTENUŞ se poate vorbi până dimineaţă, ba chiar mai mult, chiar trei zile încheiate, fără oprire şi tot nu ai putea să epuizezi subiectul!
Ca om, poate cel mai bine l-a caracterizat marele scriitor TEOHAR MIHADAŞ – Dumnezeu să-l odihnească! – care cu vocea sa fermă şi catifelată, deodată, spunea ori de câte ori putea, că HORIA MUNTENUŞ “este un HAIDUC! Este un haiduc!” după care clătina înţelept din cap, timp în care ochii îi ardeau la modul cel mai admirativ cu putinţă!
Ca scriitor, se defineşte singur prin splendidele sale volume de versuri! Şi prin romanele – poetice şi ele – pe care le-a scris! Să nu se supere pe mine, dar el nu este prozator, după cum nu sunt eu poet (deşi am mai scris şi poezie) ci este un poet mare şi adevărat, un POET!
Ca regizor de film documentar – pasiunea recentă a vieţii sale – trăieşte un prezent continuu, filmele realizate de el sunt tot mai bune, pe măsură ce trece timpul şi pe măsură ce numărul lor se înmulţesc!…
Ca jurnalist, a scris mult şi extrem de bine, ancorat în realitate, având un spirit energic, exprimare clară, care evita echivocurile! Ar merita, chiar să-şi adune articolele publicate în timp şi să le publice într-un volum, nu de altceva, dar ar fi bine ca şi jurnaliştii de azi să mai înveţe meserie!
Ca editor – că a făcut şi această activitate “la viaţa sa” – a încurajat tineri frumoşi să-şi publice cărţile, i-a ghidat în complicatul proces de apariţie a unei cărţi! Cu mare plăcere îmi aduc aminte că primul meu roman, REGINA ELISABETA, în prima sa variantă, a apărut la Editura Zalmoxis, editură pe care o coordona foarte bine!
Ca cititor atent, s-a apucat să scrie şi critic de literatură, unde ar putea, iarăşi, ca cei care pretind că îi “critică pe alţii” să înveţe cum se face treaba asta!
Ca prieten, a fost întotdeauna cald şi sincer, plin de un umor sănătos şi intelectual, născocitor de calambururi, care la discuţiile la ore târzii – boemi prăpădiţi, care eram cândva! – între discuţii filozofice, adevăruri fundamentale, pe care le descopeream împreună, scria poeme geniale pe jumătăţi de foi de caiete sau, chiar, pe notele de plată intermediare pe care ni le tăia Nicu, barmanul!
L-am întâlnit pentru întâia oară prin 1986 sau 1987 la Cenaclul Napoca Universitară din Cluj Napoca, tânăr subţirel cu cămaşa deschisă la gât, cu plete de răzeş revărsate pe umeri, cu o mustaţă vârtoasă şi virilă, dar care, la câte un moment anume, începea, ea însăşi să trăiască o viaţă a ei proprie, lucru pe care-l urmăream cu încântare!
Nu l-am văzut, în poezia pe care o crea, nu l-am simţit, ca fiind vreodată şovăitor! A scris poezie mare de la primele sale sale “ieşiri în lume”!
A avut un curaj de speriat – vai, de câte ori m-am “înfuriat” pe el din cauza asta – să experimenteze un limbaj poetic răscolitor, viu, efervescent, complex!
De-a dreptul, iubesc volumele sale GURĂ DE PIATRĂ şi PITHIA!
Ultimii ani de activitate culturală au creat o nouă imagine a complexului autor, pentru că a scris un roman frumos, a mai scris trei volume de poeme deosebite, dar, mai ales, a început să creeze filme documentare!
Spun că A AJUNS SĂ CREEZE, pentru că el le scrie, el le regizează, el face post-procesarea, astfel încât ceea ce rezultă este o creaţie completă!
A creat, astfel, nişte documentare poetice excepţionale despre viaţa şi creaţia lui Constantin Brâncuşi (eu am patru episoade în colecţia mea), apoi a realizat filmul BASARABIA, un documentar percutant în care se spun multe lucruri exceptionale şi nespuse până în prezent!
HORIA MUNTENUS este un prezent continuu cu o orientare clară către viitor! Este un creator de forţă care, de-a dreptul, trage limba română şi poezia românească spre sideral!
Urmăriţi-l într-o emisiune de acum 12 ani, când era mai tânăr, când energia lui încă nu se manifestase… încă, la modul plenar!

Săptămâna viitoare, vă invităm să urmăriți o înregistrare cu scriitorul și dramaturgul Cornel Udrea.

Dacă nu ați urmărit celelalte înregistrări, vă invit să le vizionți la adresa https://www.youtube.com/channel/UCDC0jq350tEbn0iMhuG8Rrg