Dan Marius Dragan

Romancier si poet roman contemporan

Am început să scriu dintr-o nevoie interioară, pe care nu am putu-o domoli. Scriu romane - de tot felul - deşi, parcă, îmi sunt mai dragi cele care au teme istorice. Unii oameni sunt de părere că trecutul a fost mai bun decât prezentul. De foarte multe ori sunt de acord cu această exprimare de idei. Mă refugiez în trecut, poate, pentru că nu-mi place prezentul acesta tulbure, pe care-l trăiesc şi îl trăim!

Scriitorul este un fel de oglindă a societăţii în care trăieşte, se spune despre el că este un "glas la cetăţii", lucru care este adevărat din anumite puncte de vedere1

Scriu pentru că trebuie să scriu, aşa mi-a fost hărăzit pe lumea asta şi voi face acest lucru atâta timp cât voi mai pute ţine o unelată de scris între degete!

Poezia, pentru mine, este refugiul atunci când proza mă oboseşte. Poezia o scriu continuu, însă atunci când alcătuiesc un volum anume, îmi place ca el să fie dominat de o idee centrală, să aibă un punct de pornire şi unul de final. Din această cauză, una dintre caracteristicile volumelor mele este că au întotdeauna un prolog şi un epilog.

Nu mai am mare lucru de spus!... Cărţile mele pot vorbi mai bine decât mine, în aceste câteva cuvinte... Acum aveţi posibilitatea să le citiţi!